3. Având în vedere simbolismul ochiului, organ al cunoaşterii supreme, ce priveşte nu numai spre
lumea exterioară, ci şi spre cea interioară, comentează şi interpretează enunţul următor, care se
referă la căpitanul Isac:
„Obrazul drept, boţit spre ochiul stors, parcă era încleştat şi pecetluit pe totdeauna intr-o durere.
Iar ochiul cel viu, mare şi neguros, privea țintă în jos in neagra fântână a trecutului".
Vă mulțumim că ați vizitat platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de suport suplimentar, vă rugăm să ne contactați. Vă așteptăm cu drag și data viitoare! Nu uitați să adăugați site-ul nostru la lista de favorite!
