brad. Copili si pomi creșteau Varase bicuran He feadelen ale mărului, in timp ce tama, mărul şi cireșul se strângeau sub glugile lor de zapada, bradu ja zi de zi mai semel şi mai stralu De cum se trezea, Andre geam să-i părească, lar seard hu ca inainte să-i şoptească omny Într-o noapte de decembrie grădina scânteia în lumina luni, se deșteptă cu gândul la brad încălțat cu cizme din blană de vie la fereastră şi... ce să vadă? Bran tropăia prin zăpadă, croindu- spre poartă. Băiatul vru să strige, să-l oprească, dar simți o molese Dimineata, bradul picotea la locul său de parcă nici nu s-ar fi d vreodată din grădină. În noaptea următoare, Andrei pândi după perdea şi, când îl văzut ind printre troiene, îşi îmbrăcă repede paltonul şi fugi după el. Brăduțul ajunsese pe cărarea spre munte cu mers grăbit și vârtos mele se vedeau bine, aşa că Andrei nu se rătăci. Ajunse la o poiana un erau aliniate pâlcuri de brazi. În partea de sus a poienii, pe o butur stătea un mosneag cu barbă lungă, albă, care avea pe nas un covrig B Tug A locul ochelarilor şi le depăna brazilor o poveste. - Andrei, vino la mine! spuse deodată moşneagul. Andrei se uită împrejur. Poiana se golise. Rămăseseră doar ei doi. -Eu sunt Moş Decembrie, prietenul brazilor, şi-mi place să le sp povești. Tie de ce ți-e drag brăduțul tău? Andrei il privi sovăitor. -Îl iubesc... pentru că e frumos! - Ești un copil cuminte, murmură Moş Decembrie. Ai înțeles c ce mulți încă nu știu. Unele lucruri trebuie iubite pentru frumusetea Acum vino, încalecă pe buturugă, lângă mine, ca să te duc acasă. Andrei sări pe buturugă. Abia atunci văzu că aceasta era o sanie tr să de șase vulpi tăcute și albe, care porniră la vale, spulberând zăpa într-un nor albăstrui. După Marta Cozmin, In poiana lui Mon 6. transcrie din text câte un pasaj descriptiv despre .brăduț ,moș decembrie , grădina casei lui Andrei.​