Dacă România ar fi să fie o ființă, evident că ar fi o ființă deosebită.
Ar fi, uneori, o Libelulă ( cu literă mare, că așa se scriu țările).
Libelula, care e ca un elicopter mai mic, s-ar plimba cu viteză mare
pe teritoriul țării noastre, care evident s-ar numi tot Libelula.
Eu, țăran de la poalele munților, m-aș duce repede s-o întâmpin cu
pâine și cu sare, dar ea, (Dânsa !), ar alege pâinea și mi-ar da cu
sarea-n ochi, pentru a arăta grija României (Libelulei) pentru copiii ei.
Lăcrimând, eu aș mulțumi frumos, și în poziție de drepți , cu fruntea sus,
aș răgni convingător : "Servesc patria !"
