Copiii francezi își așează încălțările în fața căminului, sperând că Pere Noel sau Papa Noel (Tata Noel) sau „le petit Jesus” („micuțul Isus”) le va umple cu daruri. Bomboane, fructe, nuci și mici jucării sunt agățate pe ramurile bradului de Crăciun. Există și un Pere Fouettard (Tata Fouettard), care are datoria de a-i bate la fund pe copiii care au fost obraznici de-a lungul anului.
După asistarea la „La Messe de Minuit” (Liturghia de la miezul nopții), francezii se adună în grupuri de prieteni sau în familie pentru a serba „Le Reveillon” (Revelionul), la o masă îmbelșugată, acasă, la un restaurant sau la o cafenea. Fiecare regiune franceză are propriile tradiții culinare legate de Revelion, cu feluri de mâncare din curcan, clapon, găina sau cu boudin blanc (budincă albă). Bucățele sunt stropite cu vinuri Muscadet, Anjou, Sauterne and Champagne
Un alt aspect important al Crăciunului franțuzesc constă în Crèche, scene zugrăvind momente din nașterea mântuitorului, în care este amplasat Sfântă familie alături de Santons („micii sfinți”), și care este expusă în biserici și în case. Pentru a da un ultim tușeu scenelor din „crèche”, copii le ornează cu mușchi, pietricele și crenguțe de brad. Atunci când se aprind lumânările, „crèches” devin locul central de sărbătorire a Crăciunului. Copii se adună în jurul lor și cântă colinde până în ziua de Epifanie, pe 6 ianuarie. Există și Crèche însuflețite, constând din piese de teatru cu copii sau cu păpuși descriind evenimentele din timpul nașterii lui Isus.
