Răspuns:
Poezia
„Dorinta” de Mihai Eminescu se
incadreaza in genul liric, respectand
trasaturile definitorii ale acestuia. (in
loc de „respectand trasaturile definitorii
ale cestuia”, poti sa spui „avand in
vedere urmatoarele argumente")
In primul rand, impletind tema
iubirii cu tema naturii, textul „Dorinta”,
comunica direct sentimente provocate
de aspiratia spre o iubire implinita care sa
devina eterna, asemenea vesniciei
naturii. Eul liric, aflat in ipostaza
indragostitului nerabdator si visator,
este evidentiat prin urmatoarele marci
lexico-gramaticale : pronume la pers.
si || (,,-mi”, „-ti”), verbe la pers. I si 11(„ridic”,
„desprind”,„alerg”,"cazi”). Acesta isi imagineaza clipa
asteptata a posibilei intalniri cu
iubita, careia i se adreseaza direct,
chemand-o („vino”) si pe care o asteapta
cu nerabdare si emotie puternica, in
cadrul naturii, care participa si ea si îi
ocroteste.
In al doilea rand, in text apar numeroase
figuri de stil si imagini artistice care
confera expresivitate si sustin caracterul
sugestiv al limbajului. Astfel,
personificarile „izvorul care tremura”,
„flori infiorate", incadrate in
imagini vizuale dinamice, auditive
(„ingâna-ne-vor c-un cânt”, „si in
bratele-mi intinse sa alergi”), umanizeaza
cadrul de natura, care participa la emotie si
împărtășește trăirile poetului
