Răspuns: În 2009, România a ignorat semnele crizei financiare care se manifesta vădit în UE și în
America de Nord și a intrat în această criză nepregătită și mai târziu decât alte țări. De
aceea, efectele crizei nu au fost atenuate prin măsuri preventive și, nici măcar după intrarea
în criză, nu au fost întreprinse măsuri corective reale, cu excepția măsurilor de reducere a
cheltuielilor publice. Însă aceste măsuri nu au fost omogene în întregul sector al cheltuielilor
publice.
Lipsa echilibrului și politicile fiscale și bugetare prociclice au constituit factori agravanți,
însă, în România, criza economică a fost provocată de consumul excesiv practicat de sectorul
privat și de deficitul de cont curent.
Economia României continuă să fie caracterizată de o forță de muncă cu calificări medii și
scăzute și o utilizare redusă a tehnologiilor, bazându-se în continuare pe industriile cu
valoare adăugată scăzută. Productivitatea este afectată iar modelele de afaceri utilizate
permit creşterea productivităţii doar prin intermediul reducerilor salariale, ceea ce, în
esență, reprezintă o puternică sursă suplimentară de stres.
Structura ocupării forţei de muncă din România demonstrează că aceasta se află mult în
urma celorlalte țări europene în privința structurii economice, acest lucru fiind una dintre
cauzele productivităţii scăzute în general. În ciuda faptului că unele decalaje au fost
depășite, România continuă să fie țara din UE cu cea mai nefastă repartizare a locurilor de
muncă pe sectoare economice. Această structură afectează capacitatea de convergență reală,
necesară pentru a face parte din zona euro.
Explicație: cu placere astept o coroana
