Intr-o zi încercă o pornire lăuntrică: ieşi de supt umbra răcoroasi si dadu Incetul cu încetul, îl veni inima la loc, şi îndrăzni: deschise ochisorii mai mult, mai buzna afară, în ploaia de lumină. Atunci rămase pe loc, orbit de atâta stralucire tare, mai mari, îi deschise în sfârşit bine bine şi privi în sus. Se făcuse mititel decât fusese. Cu câtă strălucire, ce adânc si albastru se dezvelea cerulla parcă mal (Emil Gârleanu, Gândăcelul)
Vă mulțumim că ați vizitat platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de suport suplimentar, vă rugăm să ne contactați. Vă așteptăm cu drag și data viitoare! Nu uitați să adăugați site-ul nostru la lista de favorite!
