Răspuns:
Toamna, cea mai rodnică fiică a bătrânului an, a sosit cu caleașca-i aurită. Se știe că pe lângă dărnicia ce o caracterizează, este și cea mai capricioasă dintre cele patru surori. Mereu e grăbită să curme liniștea și strălucirea zilelor liniștite de vară. Ca în fiecare an, fără să anunțe pe cineva, s-a pornit să cutreiere lumea și să o preschimbe după bunul său plac.
În diminețile acoperite de nori, atunci când soarele mijește alb din cerul închis, trecerea toamnei poate fi urmărită. În urma ei, pe covorul ruginiu de frunze uscate, se văd pași de brumă și urme proaspete de ploi reci. Câteodată, când natura se răzvrătește și insistă să rămână verde, lasă de strajă în urma ei un vântul aspru. Sub răsuflarea acestuia și ultimele pete rebele de verdeață cedează și ruginesc, topindu-se în marea de galben-ruginiu a naturii.
Explicație:
SPER SA FIE OK
