Poezia “Moartea Caprioarei ” de Nicolae Labis este o rememorare a unei secete puternice ce a avut loc in perioada cand autorul era copil. Seceta a parjolit totul si oamenii sufereau de foamete. Fantanile erau secate, padurile luau foc, setea si foamea faceau ravagiiTatal autorului impreuna cu acesta au plecat la vanatoare . Animalele erau putine si ei au decis sa pandeasca la singurul izvor ramas in zona. Acolo, la venirea serii, caprioarele urmau sa vina sa bea un strop de apa. Autorul povesteste cum a trebuit sa rabde de sete, desi era foarte cald si izvorul aproape, numai pentru a nu speria animalele. Intr-un tarziu, prima caprioara care a venit la adapat a foat impuscata. Imaginea , ca si intreaga vanatoare a ramas intiparita in amintirea copilului, ca o coplesitoare experienta, sacrificarea caprioarei devenind cu mult mai mult decat o simpla lupta pentru supravietuire. Astfel dispare inocenta copilariei, inlocuita de maturizarea fortata, generata de viata reala.
coroana???<3
